A debutat in anul 1968.
In judetul Neamt s-au pastrat cele mai multe si cele mai vechi forme ale ritualurilor precrestine. In mediul rural, ele reprezinta un element de stabilitate si continuitate, promovat si practicat ca un semn distinctiv al locului. In acest teritoriu al judetului se mai pastreaza inca nealterata amprenta de patriarhalitate si oralitati arhaice.
Principalele tipuri de formatii care participa la festival sunt: Jianu, Bujor, Haiducii din Carpati, Coroi - piese de teatru de inspiratie haiduceasca, care se joaca si in zilele noastre in localitati ca: Pipirig, Petricani, Baltatesti, Tarcau, Dobreni, Grumazesti, Raucesti, etc.
- Caderea Plevnei, Incheierea Pacii, Predarea lui Osman Pasa - spectacole de teatru de inspiratie istorica se mai joaca in localitatile: Borca, Varatec, Vinatori, Agapia, Urecheni, Tarpesti, etc.
- Jocul mascatilor, caracterizat prin originalitatea miscarii si ineditul, costumului-masca se joaca in comunele Raucesti si Valea Ursului.
- Jocul caiutilor, al caror stramos ne duce cu gandul departe, la calusul oltenesc, se bucura in localitatile judetului de un interes apreciabil. Formatii de caiuti gasim la: Borlesti, Bargaoani, Margineni, Zanesti, Ion Creanga, Urecheni, Tazlau, Costisa. Se diferentiaza jocul si melodia de la o localitate la alta.
- Jocul caprei este cel mai vechi si mai raspandit dintre jocurile cu masti, tinand de sarbatorile de iarna. Cele mai vestite capre din judetul Neamt se intalnesc la Bahna (capra cu scaieti), Bicazu Ardelean, Tosorog (capra clampanitoare), Damuc (capra cu iezi), Hangu (capra cu tacsim), Timisesti (capra muta). Intr-o maniera asemanatoare se desfasoara Jocul Cerbului in localitati ca: Grinties, Ceahlau, Ion Creanga si in majoritatea localitatilor de pe Valea Siretului.
- Arnautii, urmasi ai jandarmilor fanarioti, se intalnesc in localitatile: Agapia, Baltatesti, Urecheni, Petricani, Varatec, Timisesti, Valea Seaca.
- Jocul ursului il intalnim in localitatile: Garcina, Pipirig, Tarpesti, Tarcau, Girov, Brusturi-Draganesti, Piatra Soimului, Hangu.

De Sfanta Varvara, se pun, in vase mari cu apa, mai multe crengi de mar, visin sau alti pomi fructiferi; daca vor inflori pana la Florii, anul va fi manos, iar daca nu, va fi secetos. SF. Varvara a fost pe 4 Decembrie...
Pe data de 1 ianuarie se face calendarul cu foi de ceapa (12 foi pentru 12 luni), pentru a sti care luna va fi secetoasa si care ploioasa. Pentru aceasta, se taie 6 cepe in jumatate, se umplu cu sare si se pun pe o masa sau un pervaz.
Lunile anului vor fi ploioase sau secetoase, in functie de cata “apa” a lasat ceapa, mai multa sau mai putina.
Se mai ghiceste si in carbuni, astfel: se pun pe vatra, pana a doua zi, si fiecaruia i se atribuie numele unei cereale. Cereala corespunzatoare carbunelui facut cenusa se va coace bine, iar carbunele ramas neschimbat indica faptul ca respectiva recolta nu va rodi. Dupa aceste semne, taranii hotarau ce anume sa semene si cand sa desfasoare muncile agricole.
Daca de Sfantul Nicolae ninge, inseamna ca va fi o iarna grea, iar vremea rea va tine pana la Sfantul Ioan (gerul si ninsorile). Anul acesta, la noi nu a nins de Sfantul Nicolae, dar in unele zone din tara, parca a nins ( nu stiu sigur).
Daca in ziua de Craciun sunt nori, ploi sau ninsori, va fi un an bun.
Daca de Craciun e cald si se pot tine usile deschise, inseamna ca de Pasti va fi frig. 

Semnificatia unor fenomene meteorologice de la inceput de an
Daca in ziua de 5 ianuarie va fi bura pe pomi, vor fi multe poame, la vara.
Daca in ziua de Boboteaza (6 ianuarie) bate crivatul, va fi un an agricol bogat.
Vremea frumoasa din aceasta zi indica multe fructe si belsug de peste.

Semne de decembrie
Perioada sarbatorilor de iarna este una magica, in care se crede ca se deschid cerurile, mai ales in noptile de Craciun si de Anul Nou.
De plida, daca intr-o astfel de noapte sfanta este luna plina, inseamna ca anul care vine va fi foarte bun si roditor. 
Perioada de 12 zile dintre Craciun si dupa Anul Nou reprezinta cele 12 luni ale anului viitor. Astfel, prima zi de Craciun reprezenta luna ianuarie, a doua - februarie si asa mai departe.Vremea din timpul acestor zile corespundea fiecarei luni a anului nou.
De anul nou, se crede ca obiectul pe care il tii in mana la miezul noptii va indica ce anuma va fi important in anul ce vine.

Superstitii populare romanesti
Ce nu ai voie sa faci (sau ce trebuie sa faci) pentru a-ti merge bine in anul care vine
In ajunul Craciunului:
- trebuie adunate acasa toate lucrurile care au fost date cu imprumut.
De Craciun:
- in apa in care te speli, dimineata, trebuie sa pui o nuca, pentru ca sa fii sanatos in anul ce vine; pune si bani de argint, ca sa ai si castig;
- cand se scot din cuptor placintele, se pun intr-o sita si se spune: “ Cum e sita mea de plina, asa sa fie si casa mea de imbelsugata.”
- cine isi pune o dorinta, poate afla daca i se va implini turnand intr-o cana mai mare 9 paharute mici cu apa; a doua zi de Craciun, va masura sa vada daca sunt tot 9 pahare cu apa, ceea ce inseamna ca dorinta sa se va implini. Daca apa a scazut, mai are de asteptat, mai mult sau mai putin;
- nu se da nimic cu imprumut;
- la masa, se mananca mai intai un fel gatit cu carne de pasare, caci vei fi usor ca pasarea (sau peste sau iepure);
- tinerii casatoriti trebuie sa mearga la nasi si la parinti, a doua zi de Craciun.
De 1 ianuarie: 
- nu da bani cu imprumut, caci vei da tot anul;
- cine nu are bani asupra sa, tot anul va fi sarac;
- nu se doarme, caci vei fi lenes si somnoros;
- daca cosi in ziua de 1 ianuarie, vei avea mare noroc; un baiat (sau o fata) daca coase, se va casatori curand;
- in noaptea dintre ani, romanii nu pun pe masa preparate din carne de pasare, pentru a "nu da inapoi" sporul din casa;
- in functie de meseria pe care o are fiecare, dimineata, pe nemancate, va manui uneltele ce-i sunt de folos (plugarul va lucra cu sapa, morarul va macina ceva etc.);
- copiii mici se duc la moasa, care-i va da de grindina, pentru a creste mari.


Superstitii de Anul Nou din lumea-ntreaga
Obiceiurile de Anul Nou, de pretutindeni, urmaresc alungarea spiritelor rele si atragerea norocului. Ca la fiecare inceput de an, fiecare se gandeste la ce ar dori/trebui sa faca in cursul anului care tocmai incepe. Iata cateva obiceiuri aducatoare de noroc:
- Este bine sa ii imbratisam pe cei dragi de langa noi, pentru ca relatia frumoasa de prietenie, dragoste etc. sa continue si anul ce vine;
Noul an nu trebuie sa te prinda cu paharul gol, caci asa va fi in continuare;
- Camara sa fie plina si multe monede (bani) sa fie amplasate in toate portofelele, gentile, pentru a garanta prosperitatea;
- Datoriile trebuie platite; anul nou sa nu va gaseasca debitori.
Prima persoana care intra in casa, dupa miezul noptii, va va influenta in anul ce vine.
Aducatori de noroc sunt oamenii cu parul negru, inalti, bine facuti si chipesi, care aduc un mic cadou simbolic (o bucata de carbune, o moneda de argint, un pic de paine, sare, o ramura verde). Blonzii si roscatii alunga noorcul, ca si cei sasii sau schiopi.
Nimic nu iese afara din casa! Absolut nimic, nici gunoiul nu se duce in ziua de 1 ianuarie. Daca aveti ceva de dus cuiva in aceasta zi, lasati bagajul respectiv in masina. Anul sa inceapa cu ceva adus in casa. 
Cine locuieste singur, poate pune un obiect norocos intr-un cos legat cu un snur, pe care-l lasa la usa de la intrare, inainte de miezul noptii; dupa ora 12, aduce cosul in casa tragand de snur, peste prag, pentru ca acesta sa fie primul lucru venit in casa.
Daca se mananca mazare, norocul si banii vor intra in casa.
Ceva legat de munca ta trebuie inceput, simbolic.
Nu se spala rufe, caci va muri cineva din familie. Cei mai precauti se feresc si sa spele vasele.
Este bine sa fii imbracat cu o haina noua.
Nu imprumutati bani sau alte lucruri.
Evitati sa spargeti ceva, sa plangeti.
Usile casei sa fie deschise, la 12 noaptea, ca sa iasa anul vechi.
Faceti zgomot, ca sa fuga tot ce e rau; sunati din clopotei.
Buzunarele goale aduc saracie.
Nu se da foc din casa.
Pentru noroc, se danseaza afara, in jurul unui copac; aduce insanatosire.
O fata necasatorita trebuie sa vada ce persoana ii apare inaintea ochilor, dupa miezul noptii, privind pe fereastra; daca este un barbat, se va marita.
Ceasurile trebuie fixate din nou, corect, caci aduc noroc in casa.

Centrului pentru Cultură şi Arte "Carmen Saeculare" a lansat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt un nou proiect cultural intitulat " Zilele Culturii Muzicale". Melomanii s-au bucurat de muzica clasica interpretatta de violoncelistul Alexandru Moroşanu si de Orchestra simfonica a Filarmonicii "Mihail Jora" din Bacău, avîndu-l la pupitrul dirijoral pe Stanislav Ushev din Bulgaria.

Semne de decembrie
Perioada sarbatorilor de iarna este una magica, in care se crede ca se deschid cerurile, mai ales in noptile de Craciun si de Anul Nou. De plida, daca intr-o astfel de noapte sfanta este luna plina, inseamna ca anul care vine va fi foarte bun si roditor.
Perioada de 12 zile dintre Craciun si dupa Anul Nou reprezinta cele 12 luni ale anului viitor. Astfel, prima zi de Craciun reprezenta luna ianuarie, a doua - februarie si asa mai departe.Vremea din timpul acestor zile corespundea fiecarei luni a anului nou. Tot cum va fi vremea in anul ce vine se putea afla cu ajutorul cepelor sau a unor bucati de carbuni. Ghicitul cu ceapa este arhicunsocut: se taie 6 cepe in jumatate, se umplu cu sare si se pun pe o masa sau un pervaz. Lunile anului vor fi ploioase sau secetoase, in functie de cata “apa” a lasat ceapa, mai multa sau mai putina.
Cu carbunii se procedeaza astfel: acestia se pun pe vatra, pana a doua zi, si fiecaruia i se atribuie numele unei cereale. Cereala corespunzatoare carbunelui facut cenusa se va coace bine; carbunele neschimbat indica faptul ca respectiva recolta nu va rodi. Dupa aceste semne, taranii hotarau ce sa semene si cand sa desfasoare muncile agricole.
De anul nou, se crede ca obiectul pe care il tii in mana la miezul noptii va indica ce anuma va fi important in anul ce vine.

4 - 5 decembrie – Zilele bubatului
Femeile nu au voie sa faca prea multa treaba, nici intr-un caz sa coasa, sa teasa sau sa spele rufe. Altfel, copiii lor vor fi bolnavi, mai ales de varsat. Pentru a-i feri si mai mult de boli, mamele le ung fata cu miere, apoi ii spala cu apa sfintita (in care au spalat mai intai o icoana). Traditia spune ca pruncii nu trebuie sa manance boabe de porumb, fasole sau seminte de dovleac. Tot pentru sanatatea copiilor, se mai obisnuieste sa se dea de pomana turte unse cu miere sau cu dulceata.

4 decembrie – Sfanta Varvara
Este patroana bolilor copilariei si protectoarea minerilor. In aceasta zi, minerii nu intra deloc in mina, ci petrec, caci se spune ca sfintei ii plac petrecerile si glumele.
Uneori, Sfanta Varvara este reprezentata ca sotie a Sfantului Nicolae, probabil datorita apropierii sarbatorilor.

5 decembrie - Sfantul Sava
Se tine sarbatoare, pentru a feri lumea de varsat.

6 decembrie - Sfantul Nicolae
De Sfantul Nicolae se tine sarbatoare, in credinta ca, astfel, toti ai casei vor fi feriti de boli, varsat, accidente. In traditia populara, aceasta este prima zi de iarna. Obiceiul darurilor de Sfantul Nicolae este citadin. Asa cum stim cu totii, Sfantul Nicolae este un mos care aduce copiilor daruri, daca acestia au fost cuminti, sau cate o varguta, celor obraznici. Insa, in traditia populara, Sfantul Nicolae este foarte aproape de Dumnezeu si uneori il insoteste pe pamant. Se crede ca sta in stanga lui Dumenezeu, caci in dreapta sta Sfantul Mihail. Nicolae are sarcina de a pazi soarele, impreuna cu Sfantul Toader.
Sfantul Nicolae mai este protectorul marinarilor, caci a fost si corabier. De asemenea, tot Sfantul Nicolae ar fi si cel care a oprit ploile, in timpul lui Noe. Tot el este cel care sprijina fetele sarmane.

12 decembrie – Sfantul Spiridon
Fereste oamenii de accidente. Este un sfant care face minuni, fiind si protector al ciubotarilor. Dupa credinta populara, pentru a dovedi existenta Sfintei Treimi, sfantul a strans caramida in pumn, si atunci focul a urcat la cer, apa a curs pe pamant, iar in mana sa a ramas doar lutul.

20 decembrie – Ignatul
Sarbatoare ce se tine pentru boli si accidente, iar de catre
femeile insarcinate, ca sa nasca copii frumosi. Legenda spune ca Ignat era un om care, vrand sa taie porcul, si-a ucis din greseala tatal. Necajit, a plecat in lume; intalnind un preot, acesta l-a sfatuit sa faca o luntre cu care sa treaca oamenii peste un rau, fara sa le ia vreun ban. Asa a si facut... Iar intr-o noapte, auzind strigate de pe celalalt mal, s-a dus acolo si a gasit doi batrani, Dumnezeu si Sfantul Petru. I-a gazduit in casa sa si le-a povestit necazul si pacatul veitii sale. Ignat avea nevasta si copii si era sarac. Batranii l-au rasplatit, facand sa apara paine, sub testul gol. Apoi Dumnezeu i-a cerut sa vina cu ei si astfel Ignat a umblat, cu cei doi, prin lume. Revenind, in cele din urma, la ai sai, acestia erau bogati si sanatosi, deci pacatul ii fusese iertat.
De aceea, traditional, in acesta zi se taie porcul, dar si ca o reminescenta de pe vremea sacrificiilor de anul nou. Se crede ca in noaptea de dinaintea zilei de Ignat porcii isi viseaza moartea. Cand se taie porcul, nu trebuie sa asiste oamenii mai milosi, caci porcul moare greu, iar carnea nu mai este buna.

24 Decembrie - Ajunul Craciunului
Este vremea colindelor, obicei stravechi. Denumirea de “colinda" provine de la romani, "calendae" fiind primele zile din fiecare luna. {i la romani, de Calendae Ianuarii, incepea noul an administrativ, se faceau urari, cadouri, se ghicea viitorul.
Majoritatea colindelor sunt religioase, amintind de nasterea Domnului: exista si colinde mai “lumesti”, amintind de ceea ce isi doreau si urau oamenii pentru anul care vine: recolte bogate, sanatate, casatorii.
Colinda se canta mai intai la usa sau la fereastra, apoi se intra in casa, unde se canta “colinda cea mare". Colindatorii primesc mere, colaci, preparate din carne afumata, rachiu sau vin.
Cele mai multe nunti se faceau în “dulcele Craciunului”, adica între Craciun si postul Pastelui, astfel ca multe colinde contin urari de casatorie.
Pentru ca urmeaza o perioada in care spiritele mortilor coboara mai des pe pamant, s-a pastrat obiceiul ca, pe masa din ajunul Craciunului, sa se puna mancare de dat de pomana (turte cu sirop de zahar sau miere si cu nuca sau seminte de canepa, coliva de grau sau alte bucate de post).

25 decembrie – Craciunul
Masa de Craciun trebuie sa fie incarcata cu bucate, nelipsind colacii, preparatele din carne de porc, bauturile, din care se ofera musafirilor, colindatorilor, preotului si se trimit la nasi. Mos Craciun, un mos cu barba alba, vine calare pe un cal alb si schiop.
Dar legende sunt mai multe. Cea mai raspandita il prezinta ca pe un om bogat, pe care Maica Domnului il roaga s-o primeasca sa nasca. Insa Craciun refuza, dar sotia sa, Craciuneasa, nu se indura s-o lase afara, in frig, si o primeste pe Maica Domnului in grajd, ajutand-o sa nasca. Craciun descopera neascultarea sotiei sale si o pedepseste, taindu-i mainile, de la cot. Atunci are loc o minune: Maica Domnului o sfatuieste sa isi puna mainile in apa in care a fost scaldat Iisus, si acestea se refac. Atunci, Craciun, incredintat ca a avut loc o minune, se crestineaza, fiind primul sfant, al doilea fiind Sfantul Nicolae.

31 Decembrie - Noaptea Anului Nou
Noaptea de Anul Nou a fost mereu una foarte importanta pentru taranul roman. Este momentul in care se ingroapa anul vechi si se naste un Nou An.
In aceasta noapte, taranii nu dorm, mai cu seama ca se crede ca acela care doarme acum, va fi lenes tot anul.
Este noaptea in care se mediteaza, au loc ritualuri de gonire a spiritelor, de purificare (se face zgomot, se aprind focuri, se trec vitele prin foc, se arde rasina, oamenii sar peste foc, se ung pragurile cu usturoi, se face galagie pentru a speria duhurile rele).
Fetele, ca sa-si gaseasca ursitul, in vis, pun busuioc sub perna.
In satele de la munte din Moldova se pastreaza obiceiul Vergelului, adica ghicitul norocului pentru anul ce vine. In ajunul Anului Nou, inainte de miezul noptii, mai multi vecini se aduna intr-o casa. Pe masa se aseaza un vas cu apa in care cei care vor sa-si afle viitorul arunca cate un obiect mic (ban, pieptene, nasture, inel, cheie, cercel, cutit), fiecare avand simbolul sau.
Peste tot in tara, flacaii si copiii merg cu Plugusorul sau cu capra, cu ursul etc.
Plugusorul este un stravechi obicei agrar. In trecut, se folosea un plug adevarat, impodobit cu crengi de brad si panglici, tras de doi sau patru boi. Mai intai, in curtea in care se ura, se tragea o brazda, asa cum spune una dintre cele mai vechi uraturi, cea cu badia Traian.
Se impart daruri - colaci, nuci, mere, pere, bani etc. La noi, in Moldova, este frecvent intalnit jocul caprei si al ursului, ca si demonstratii cu fel de fel de personaje travestite, cu masti. Jocul caprei intruchipeaza simboluri ale fertilitatii, iar jocul ursului este simbolul mortii si al reinvierii naturii. Celelalte personaje au rolul de a crea o atmosfera de buna dispozitie.


Noaptea de Anul Nou. 31decembrie / 1 ianuarie

Incepamd din seara de Anul Nou si până a doua zi, nu se stinge lumina în casă.”
Cine doarme, va fi somnuros tot anul; cine plânge, va plânge tot anul.