Timpul brumei
Numele lunii noiembrie vine de la latinescul novem (nouă), pentru că luna noiembrie era a noua lună în calendarul roman.
Brumar sau Promorar este personificat, fiind imaginat ca un tanar care saruta florile ca sa se ofileasca. Noiembrie este si luna vinurilor.
Prima săptămână din noiembrie se numeşte Săptămâna Miriştei, a doua săptămână cuprinde sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, cea de-a treia săptămână este denumită tradiţional Săptămâna Filipilor de Toamnă. Săptămâna a patra este Săptămâna Ovideniei (în noaptea de Ovidenie se deschid cerurile şi vorbesc animalele). Ultima săptămână a lui „brumar” este Săptămâna Andreiului de Iarnă, de la sărbătoarea Sfântului Andrei, cel care îngheaţă apa şi coase răul.

Sarbatori traditionale:
1 Noiembrie: Sf. Cosma si Damian (Vracevul sau Vraciul) - doctorii fara arginti
8 Noiembrie: Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil - ingerii cu aripi si sabii
11 Noiembrie: Sf. Mina (Sarbatoarea talharilor)
12-14 Noiembrie: Martinii de Toamna - patroni ai ursilor
14 Noiembrie: Filipii de Toamna
21 Noiembrie: Intrarea in biserica a Maicii Domnului (Ovidenia)
25 Noiembrie: Sf. Ecaterina
29 Noiembrie: Ajunul Sf. Andrei - noaptea strigoilor

Portul popular din zona Neamt pastreaza elemente stravechi ale portului romanesc, ca de exemplu camasa dacica, incretita la gat.

In imagine - fotografie de la inceputul secoluluii trecut

COSTUMUL FEMEIESC

Este compus din:

- camasa (incretita la gat);
- poale;
- catrinta;
- barneata;
- bundita;
Camasa , bogat ornamentata cu motive geometrice, florale, zoomorfe si chiar antropomorfe, era lucrata pe panza tesuta in casa (in stative). Acest tip stravechi de camasa se regaseste pe Columna lui Traian. Ornamentele dispuse pe “stani” si maneci, erau lucrate cu “lanica” sau “arnici”, intr-o singura culoare, in doua sau mai multe culori, in functie de zona de provenienta.
Poalele , ornamentate doar in partea de jos, respecta acelasi model cu cel al camasii.
Catrinta – este piesa vestimentara care se imbraca peste poale si care acopera trupul de la brau in jos. Tesuta tot in casa, in 4 sau 2 ite din lana si cu vraste de matase sau fir auriu si argintiu (in cazul catrintei de sarbatoare), catrinta este intalnita pe tot cuprinsul judetului Neamt. Locul acesteia este luat, in unele sate de la ses, de pesteman (comuna Trifesti) sau fusta creata pe care o gasim in localitati ca Tarpesti sau Ion Creanga.
Peste mijloc, femeile se incing cu barneata , tesuta deasemeni in 4 ite, din canva, in culori asortate cu cele folosite la catrinta. In unele sate, pe sub catrinta, femeile se incingeau cu brau, barneata fiind pusa pe sub catrinta.

Asemeni tarancilor de pe tot cuprinsul romanesc, si femeile din zona Neamtului, isi acopereau capul doar dupa nunta (cununie), tinerele fete umbland cu capul descoperit. Specifica Neamtului este casanca, fie neagra, fie inflorata. In unele sate se purta si bariz (un batic inflorat) sau, in vechime, stergare. De asemenea, in zona extracarpatica, se purta si batista alba in trei colturi, ornamentata cu margele si dantela. In vechime femeile isi acopereau capul cu stergar sau fisiu.

Tanara femeie din Vulpasesti  - langa Roman:

Acest gen de acoperamant il mai poarta doar femeile varstnice.
In ceea ce priveste incaltamintea, pana dupa mijlocul secolului trecut, femeile purtau, ca si barbatii, opinci . Acestea erau confectionate din piele de porc sau de vita si se incaltau peste obiele (oghiele) sau peste ciorapi (coltuni) tricotati din lana.

COSTUMUL BARBATESC
Costumul popular barbatesc din judetul Neamt este asemanator celui de pe intreg cuprinsul Moldovei, putinele deosebiri fiind date de cromatica sau motivele decorative. Acesta se compune din :
- caciula
- camasa
- fusta
- bundita
- brau (chimir)
- itari (cioareci)
Ca si portul popular pentru femei si cel barbatesc era confectionat in mare parte in casa.

Caciula , purtata mai ales in anotimpul rece, era confectionata din pielicele de miel.
Camasa : in zona Neamtului exista 3 tipuri de camasi barbatesti:
- camasa batraneasca , care se poarta mai rar, in unele sate disparand in totalitate.
- camasa cu fusta , care este compusa din doua piese - camasa propriu-zisa si fusta creata. Broderia era executata cu arnici si cu matase, cu motive geo metrice, vegetale sau zoomorfe, in una sau mai multe culori. Ornamentatia este mai putin bogata decat la camasa femeiasca, fiind dispusa pe guler, la umar, pe stani si la terminatia manecilor. Acelasi model apare si la terminatia fustei.
- camasa cu platca
Braul - tesut in razboi (stative) in 2 sau 4 ite, incinge mijlocul barbatului peste camasa. Cei mai instariti purtau in locul braului, chimir confectionat din piele si ornamentat cu cusaturi sau impletituri din fasii de piele, iar in unele cazuri, chiar cu margele.
Itarii (cioarecii) – sunt pantaloni a caror vechime este plasata in vremurile dacice. Confectionati dintr-o stofa speciala, alba, lucrata in casa, acestia aveau o lungime mult mai mare decat cea a piciorului, astfel incat, atunci cand erau imbracati, se increteau pe gamba.

Opincile - confectionate din piele de porc sau de vita, au cedat locul cizmelor cu caramb inalt, odata cu trecerea vremii.

Bundita - este piesa vestimentara comuna, purtata atat de femei cat si de barbati. Lucrata pe jamsa (o piele foarte fina de miel), bundita sau bondita este un cojocel fara maneci, bogat ornamentat cu motive geometrice si vegetale (florale), cele din urma fiind mult mai des intalnite.
In Neamt exista 2 tipuri de bundite: cea scurta , intalnita mai des pe Valea Muntelui si in zona Pipirig, si cea lunga , numita si cheptar , intalnita in sate precum Tazlau si Ghindaoani . Principala caracteristica a acestei piese de port este marea bogatie cromatica.
Pe timpul iernii, in zona Neamtului ca si-n alte parti ale Moldovei, taranii purtau sumane , intre care cele mai renumite erau cele purtate la sarbatori, numite si sumane cu sarad . Saradul este o broderie realizata din fire fine de lana si care era cu atat mai bogat cu cat era mai instarit cel ce-l purta. O alta caracteristica a sumanului de sarbatoare, si nu numai, o constituie croiala. Clinii sumanului dadeau si denumirea acestuia de suman cu clini sau suman cu falduri.
O alta piesa de port intalnita este spenterul care este un cojocel scurt, cu maneci, realizat din piele, ca si bundita, ornamentat cu motive florale, dar pe suprafete mult mai reduse decat aceasta.
Pe langa vesmintele traditionale enumerate, amintim si doua piese purtate ca accesorii: naframa si traista .
Naframa – este purtata la sarbatori si la ocazii speciale (nunti sau inmormantari), confectionata din panza si impodobita cu motive variate, realizate fie la tesut, fie dupa aceea, prin coasere cu “ stramatura ” sau “ arnici ”.
Naframile erau purtate de tineri si varstnici, de barbati si femei. De remarcat este faptul ca naframile erau piese de port ce se ofereau ca dar, sau "de pomana" participantilor la evenimentele deosebite din viata satului (logodne, nunti, inmormantari, etc.).
Traista – este un element de port, care spre deosebire de celelalte, se poarta frecvent si-n zilele noastre. Tesuta in stative in 4 ite, traista intalnita in tinutul Neamtului este asemeni celor intalnite pe intregul cuprins al Moldovei. Intalnim astfel traista: “ cadrilata ” si “ vargata ”. Culorile predominante sunt alb si negru dar exista si ‘cadriluri” in alte nuante: galben, rosu, visiniu, verde etc. Baiera este tesuta asemeni barnetelor in 4 ite.
Spre deosebire de costumul folosit la munca in zilele obisnuite, care este mai sobru si mai putin ornamentat, costumul popular de sarbatoare se caracterizeaza printr-o bogatie a ornamentelor, si o paleta coloristica mai mare.