Calendar popular pentru luna Decembrie (undrea)
Posted 19:48 by Carmen Saeculare in Etichete: - Calendar popular, - Traditii
Semne de decembrie
Perioada sarbatorilor de iarna este una magica, in care se crede ca se deschid cerurile, mai ales in noptile de Craciun si de Anul Nou. De plida, daca intr-o astfel de noapte sfanta este luna plina, inseamna ca anul care vine va fi foarte bun si roditor.
Perioada de 12 zile dintre Craciun si dupa Anul Nou reprezinta cele 12 luni ale anului viitor. Astfel, prima zi de Craciun reprezenta luna ianuarie, a doua - februarie si asa mai departe.Vremea din timpul acestor zile corespundea fiecarei luni a anului nou. Tot cum va fi vremea in anul ce vine se putea afla cu ajutorul cepelor sau a unor bucati de carbuni. Ghicitul cu ceapa este arhicunsocut: se taie 6 cepe in jumatate, se umplu cu sare si se pun pe o masa sau un pervaz. Lunile anului vor fi ploioase sau secetoase, in functie de cata “apa” a lasat ceapa, mai multa sau mai putina.
Cu carbunii se procedeaza astfel: acestia se pun pe vatra, pana a doua zi, si fiecaruia i se atribuie numele unei cereale. Cereala corespunzatoare carbunelui facut cenusa se va coace bine; carbunele neschimbat indica faptul ca respectiva recolta nu va rodi. Dupa aceste semne, taranii hotarau ce sa semene si cand sa desfasoare muncile agricole.
De anul nou, se crede ca obiectul pe care il tii in mana la miezul noptii va indica ce anuma va fi important in anul ce vine.
4 - 5 decembrie – Zilele bubatului
Femeile nu au voie sa faca prea multa treaba, nici intr-un caz sa coasa, sa teasa sau sa spele rufe. Altfel, copiii lor vor fi bolnavi, mai ales de varsat. Pentru a-i feri si mai mult de boli, mamele le ung fata cu miere, apoi ii spala cu apa sfintita (in care au spalat mai intai o icoana). Traditia spune ca pruncii nu trebuie sa manance boabe de porumb, fasole sau seminte de dovleac. Tot pentru sanatatea copiilor, se mai obisnuieste sa se dea de pomana turte unse cu miere sau cu dulceata.
4 decembrie – Sfanta Varvara
Este patroana bolilor copilariei si protectoarea minerilor. In aceasta zi, minerii nu intra deloc in mina, ci petrec, caci se spune ca sfintei ii plac petrecerile si glumele.
Uneori, Sfanta Varvara este reprezentata ca sotie a Sfantului Nicolae, probabil datorita apropierii sarbatorilor.
5 decembrie - Sfantul Sava
Se tine sarbatoare, pentru a feri lumea de varsat.
6 decembrie - Sfantul Nicolae
De Sfantul Nicolae se tine sarbatoare, in credinta ca, astfel, toti ai casei vor fi feriti de boli, varsat, accidente. In traditia populara, aceasta este prima zi de iarna. Obiceiul darurilor de Sfantul Nicolae este citadin. Asa cum stim cu totii, Sfantul Nicolae este un mos care aduce copiilor daruri, daca acestia au fost cuminti, sau cate o varguta, celor obraznici. Insa, in traditia populara, Sfantul Nicolae este foarte aproape de Dumnezeu si uneori il insoteste pe pamant. Se crede ca sta in stanga lui Dumenezeu, caci in dreapta sta Sfantul Mihail. Nicolae are sarcina de a pazi soarele, impreuna cu Sfantul Toader.
Sfantul Nicolae mai este protectorul marinarilor, caci a fost si corabier. De asemenea, tot Sfantul Nicolae ar fi si cel care a oprit ploile, in timpul lui Noe. Tot el este cel care sprijina fetele sarmane.
12 decembrie – Sfantul Spiridon
Fereste oamenii de accidente. Este un sfant care face minuni, fiind si protector al ciubotarilor. Dupa credinta populara, pentru a dovedi existenta Sfintei Treimi, sfantul a strans caramida in pumn, si atunci focul a urcat la cer, apa a curs pe pamant, iar in mana sa a ramas doar lutul.
20 decembrie – Ignatul
Sarbatoare ce se tine pentru boli si accidente, iar de catre
femeile insarcinate, ca sa nasca copii frumosi. Legenda spune ca Ignat era un om care, vrand sa taie porcul, si-a ucis din greseala tatal. Necajit, a plecat in lume; intalnind un preot, acesta l-a sfatuit sa faca o luntre cu care sa treaca oamenii peste un rau, fara sa le ia vreun ban. Asa a si facut... Iar intr-o noapte, auzind strigate de pe celalalt mal, s-a dus acolo si a gasit doi batrani, Dumnezeu si Sfantul Petru. I-a gazduit in casa sa si le-a povestit necazul si pacatul veitii sale. Ignat avea nevasta si copii si era sarac. Batranii l-au rasplatit, facand sa apara paine, sub testul gol. Apoi Dumnezeu i-a cerut sa vina cu ei si astfel Ignat a umblat, cu cei doi, prin lume. Revenind, in cele din urma, la ai sai, acestia erau bogati si sanatosi, deci pacatul ii fusese iertat.
De aceea, traditional, in acesta zi se taie porcul, dar si ca o reminescenta de pe vremea sacrificiilor de anul nou. Se crede ca in noaptea de dinaintea zilei de Ignat porcii isi viseaza moartea. Cand se taie porcul, nu trebuie sa asiste oamenii mai milosi, caci porcul moare greu, iar carnea nu mai este buna.
24 Decembrie - Ajunul Craciunului
Este vremea colindelor, obicei stravechi. Denumirea de “colinda" provine de la romani, "calendae" fiind primele zile din fiecare luna. {i la romani, de Calendae Ianuarii, incepea noul an administrativ, se faceau urari, cadouri, se ghicea viitorul.
Majoritatea colindelor sunt religioase, amintind de nasterea Domnului: exista si colinde mai “lumesti”, amintind de ceea ce isi doreau si urau oamenii pentru anul care vine: recolte bogate, sanatate, casatorii.
Colinda se canta mai intai la usa sau la fereastra, apoi se intra in casa, unde se canta “colinda cea mare". Colindatorii primesc mere, colaci, preparate din carne afumata, rachiu sau vin.
Cele mai multe nunti se faceau în “dulcele Craciunului”, adica între Craciun si postul Pastelui, astfel ca multe colinde contin urari de casatorie.
Pentru ca urmeaza o perioada in care spiritele mortilor coboara mai des pe pamant, s-a pastrat obiceiul ca, pe masa din ajunul Craciunului, sa se puna mancare de dat de pomana (turte cu sirop de zahar sau miere si cu nuca sau seminte de canepa, coliva de grau sau alte bucate de post).
25 decembrie – Craciunul
Masa de Craciun trebuie sa fie incarcata cu bucate, nelipsind colacii, preparatele din carne de porc, bauturile, din care se ofera musafirilor, colindatorilor, preotului si se trimit la nasi. Mos Craciun, un mos cu barba alba, vine calare pe un cal alb si schiop.
Dar legende sunt mai multe. Cea mai raspandita il prezinta ca pe un om bogat, pe care Maica Domnului il roaga s-o primeasca sa nasca. Insa Craciun refuza, dar sotia sa, Craciuneasa, nu se indura s-o lase afara, in frig, si o primeste pe Maica Domnului in grajd, ajutand-o sa nasca. Craciun descopera neascultarea sotiei sale si o pedepseste, taindu-i mainile, de la cot. Atunci are loc o minune: Maica Domnului o sfatuieste sa isi puna mainile in apa in care a fost scaldat Iisus, si acestea se refac. Atunci, Craciun, incredintat ca a avut loc o minune, se crestineaza, fiind primul sfant, al doilea fiind Sfantul Nicolae.
31 Decembrie - Noaptea Anului Nou
Noaptea de Anul Nou a fost mereu una foarte importanta pentru taranul roman. Este momentul in care se ingroapa anul vechi si se naste un Nou An.
In aceasta noapte, taranii nu dorm, mai cu seama ca se crede ca acela care doarme acum, va fi lenes tot anul.
Este noaptea in care se mediteaza, au loc ritualuri de gonire a spiritelor, de purificare (se face zgomot, se aprind focuri, se trec vitele prin foc, se arde rasina, oamenii sar peste foc, se ung pragurile cu usturoi, se face galagie pentru a speria duhurile rele).
Fetele, ca sa-si gaseasca ursitul, in vis, pun busuioc sub perna.
In satele de la munte din Moldova se pastreaza obiceiul Vergelului, adica ghicitul norocului pentru anul ce vine. In ajunul Anului Nou, inainte de miezul noptii, mai multi vecini se aduna intr-o casa. Pe masa se aseaza un vas cu apa in care cei care vor sa-si afle viitorul arunca cate un obiect mic (ban, pieptene, nasture, inel, cheie, cercel, cutit), fiecare avand simbolul sau.
Peste tot in tara, flacaii si copiii merg cu Plugusorul sau cu capra, cu ursul etc.
Plugusorul este un stravechi obicei agrar. In trecut, se folosea un plug adevarat, impodobit cu crengi de brad si panglici, tras de doi sau patru boi. Mai intai, in curtea in care se ura, se tragea o brazda, asa cum spune una dintre cele mai vechi uraturi, cea cu badia Traian.
Se impart daruri - colaci, nuci, mere, pere, bani etc. La noi, in Moldova, este frecvent intalnit jocul caprei si al ursului, ca si demonstratii cu fel de fel de personaje travestite, cu masti. Jocul caprei intruchipeaza simboluri ale fertilitatii, iar jocul ursului este simbolul mortii si al reinvierii naturii. Celelalte personaje au rolul de a crea o atmosfera de buna dispozitie.
Noaptea de Anul Nou. 31decembrie / 1 ianuarie
Incepamd din seara de Anul Nou si până a doua zi, nu se stinge lumina în casă.”
Cine doarme, va fi somnuros tot anul; cine plânge, va plânge tot anul.
Perioada sarbatorilor de iarna este una magica, in care se crede ca se deschid cerurile, mai ales in noptile de Craciun si de Anul Nou. De plida, daca intr-o astfel de noapte sfanta este luna plina, inseamna ca anul care vine va fi foarte bun si roditor.
Perioada de 12 zile dintre Craciun si dupa Anul Nou reprezinta cele 12 luni ale anului viitor. Astfel, prima zi de Craciun reprezenta luna ianuarie, a doua - februarie si asa mai departe.Vremea din timpul acestor zile corespundea fiecarei luni a anului nou. Tot cum va fi vremea in anul ce vine se putea afla cu ajutorul cepelor sau a unor bucati de carbuni. Ghicitul cu ceapa este arhicunsocut: se taie 6 cepe in jumatate, se umplu cu sare si se pun pe o masa sau un pervaz. Lunile anului vor fi ploioase sau secetoase, in functie de cata “apa” a lasat ceapa, mai multa sau mai putina.
Cu carbunii se procedeaza astfel: acestia se pun pe vatra, pana a doua zi, si fiecaruia i se atribuie numele unei cereale. Cereala corespunzatoare carbunelui facut cenusa se va coace bine; carbunele neschimbat indica faptul ca respectiva recolta nu va rodi. Dupa aceste semne, taranii hotarau ce sa semene si cand sa desfasoare muncile agricole.
De anul nou, se crede ca obiectul pe care il tii in mana la miezul noptii va indica ce anuma va fi important in anul ce vine.
4 - 5 decembrie – Zilele bubatului
Femeile nu au voie sa faca prea multa treaba, nici intr-un caz sa coasa, sa teasa sau sa spele rufe. Altfel, copiii lor vor fi bolnavi, mai ales de varsat. Pentru a-i feri si mai mult de boli, mamele le ung fata cu miere, apoi ii spala cu apa sfintita (in care au spalat mai intai o icoana). Traditia spune ca pruncii nu trebuie sa manance boabe de porumb, fasole sau seminte de dovleac. Tot pentru sanatatea copiilor, se mai obisnuieste sa se dea de pomana turte unse cu miere sau cu dulceata.
4 decembrie – Sfanta Varvara
Este patroana bolilor copilariei si protectoarea minerilor. In aceasta zi, minerii nu intra deloc in mina, ci petrec, caci se spune ca sfintei ii plac petrecerile si glumele.
Uneori, Sfanta Varvara este reprezentata ca sotie a Sfantului Nicolae, probabil datorita apropierii sarbatorilor.
5 decembrie - Sfantul Sava
Se tine sarbatoare, pentru a feri lumea de varsat.
6 decembrie - Sfantul Nicolae
De Sfantul Nicolae se tine sarbatoare, in credinta ca, astfel, toti ai casei vor fi feriti de boli, varsat, accidente. In traditia populara, aceasta este prima zi de iarna. Obiceiul darurilor de Sfantul Nicolae este citadin. Asa cum stim cu totii, Sfantul Nicolae este un mos care aduce copiilor daruri, daca acestia au fost cuminti, sau cate o varguta, celor obraznici. Insa, in traditia populara, Sfantul Nicolae este foarte aproape de Dumnezeu si uneori il insoteste pe pamant. Se crede ca sta in stanga lui Dumenezeu, caci in dreapta sta Sfantul Mihail. Nicolae are sarcina de a pazi soarele, impreuna cu Sfantul Toader.
Sfantul Nicolae mai este protectorul marinarilor, caci a fost si corabier. De asemenea, tot Sfantul Nicolae ar fi si cel care a oprit ploile, in timpul lui Noe. Tot el este cel care sprijina fetele sarmane.
12 decembrie – Sfantul Spiridon
Fereste oamenii de accidente. Este un sfant care face minuni, fiind si protector al ciubotarilor. Dupa credinta populara, pentru a dovedi existenta Sfintei Treimi, sfantul a strans caramida in pumn, si atunci focul a urcat la cer, apa a curs pe pamant, iar in mana sa a ramas doar lutul.
20 decembrie – Ignatul
Sarbatoare ce se tine pentru boli si accidente, iar de catre
femeile insarcinate, ca sa nasca copii frumosi. Legenda spune ca Ignat era un om care, vrand sa taie porcul, si-a ucis din greseala tatal. Necajit, a plecat in lume; intalnind un preot, acesta l-a sfatuit sa faca o luntre cu care sa treaca oamenii peste un rau, fara sa le ia vreun ban. Asa a si facut... Iar intr-o noapte, auzind strigate de pe celalalt mal, s-a dus acolo si a gasit doi batrani, Dumnezeu si Sfantul Petru. I-a gazduit in casa sa si le-a povestit necazul si pacatul veitii sale. Ignat avea nevasta si copii si era sarac. Batranii l-au rasplatit, facand sa apara paine, sub testul gol. Apoi Dumnezeu i-a cerut sa vina cu ei si astfel Ignat a umblat, cu cei doi, prin lume. Revenind, in cele din urma, la ai sai, acestia erau bogati si sanatosi, deci pacatul ii fusese iertat.
De aceea, traditional, in acesta zi se taie porcul, dar si ca o reminescenta de pe vremea sacrificiilor de anul nou. Se crede ca in noaptea de dinaintea zilei de Ignat porcii isi viseaza moartea. Cand se taie porcul, nu trebuie sa asiste oamenii mai milosi, caci porcul moare greu, iar carnea nu mai este buna.
24 Decembrie - Ajunul Craciunului
Este vremea colindelor, obicei stravechi. Denumirea de “colinda" provine de la romani, "calendae" fiind primele zile din fiecare luna. {i la romani, de Calendae Ianuarii, incepea noul an administrativ, se faceau urari, cadouri, se ghicea viitorul.
Majoritatea colindelor sunt religioase, amintind de nasterea Domnului: exista si colinde mai “lumesti”, amintind de ceea ce isi doreau si urau oamenii pentru anul care vine: recolte bogate, sanatate, casatorii.
Colinda se canta mai intai la usa sau la fereastra, apoi se intra in casa, unde se canta “colinda cea mare". Colindatorii primesc mere, colaci, preparate din carne afumata, rachiu sau vin.
Cele mai multe nunti se faceau în “dulcele Craciunului”, adica între Craciun si postul Pastelui, astfel ca multe colinde contin urari de casatorie.
Pentru ca urmeaza o perioada in care spiritele mortilor coboara mai des pe pamant, s-a pastrat obiceiul ca, pe masa din ajunul Craciunului, sa se puna mancare de dat de pomana (turte cu sirop de zahar sau miere si cu nuca sau seminte de canepa, coliva de grau sau alte bucate de post).
25 decembrie – Craciunul
Masa de Craciun trebuie sa fie incarcata cu bucate, nelipsind colacii, preparatele din carne de porc, bauturile, din care se ofera musafirilor, colindatorilor, preotului si se trimit la nasi. Mos Craciun, un mos cu barba alba, vine calare pe un cal alb si schiop.
Dar legende sunt mai multe. Cea mai raspandita il prezinta ca pe un om bogat, pe care Maica Domnului il roaga s-o primeasca sa nasca. Insa Craciun refuza, dar sotia sa, Craciuneasa, nu se indura s-o lase afara, in frig, si o primeste pe Maica Domnului in grajd, ajutand-o sa nasca. Craciun descopera neascultarea sotiei sale si o pedepseste, taindu-i mainile, de la cot. Atunci are loc o minune: Maica Domnului o sfatuieste sa isi puna mainile in apa in care a fost scaldat Iisus, si acestea se refac. Atunci, Craciun, incredintat ca a avut loc o minune, se crestineaza, fiind primul sfant, al doilea fiind Sfantul Nicolae.
31 Decembrie - Noaptea Anului Nou
Noaptea de Anul Nou a fost mereu una foarte importanta pentru taranul roman. Este momentul in care se ingroapa anul vechi si se naste un Nou An.
In aceasta noapte, taranii nu dorm, mai cu seama ca se crede ca acela care doarme acum, va fi lenes tot anul.
Este noaptea in care se mediteaza, au loc ritualuri de gonire a spiritelor, de purificare (se face zgomot, se aprind focuri, se trec vitele prin foc, se arde rasina, oamenii sar peste foc, se ung pragurile cu usturoi, se face galagie pentru a speria duhurile rele).
Fetele, ca sa-si gaseasca ursitul, in vis, pun busuioc sub perna.
In satele de la munte din Moldova se pastreaza obiceiul Vergelului, adica ghicitul norocului pentru anul ce vine. In ajunul Anului Nou, inainte de miezul noptii, mai multi vecini se aduna intr-o casa. Pe masa se aseaza un vas cu apa in care cei care vor sa-si afle viitorul arunca cate un obiect mic (ban, pieptene, nasture, inel, cheie, cercel, cutit), fiecare avand simbolul sau.
Peste tot in tara, flacaii si copiii merg cu Plugusorul sau cu capra, cu ursul etc.
Plugusorul este un stravechi obicei agrar. In trecut, se folosea un plug adevarat, impodobit cu crengi de brad si panglici, tras de doi sau patru boi. Mai intai, in curtea in care se ura, se tragea o brazda, asa cum spune una dintre cele mai vechi uraturi, cea cu badia Traian.
Se impart daruri - colaci, nuci, mere, pere, bani etc. La noi, in Moldova, este frecvent intalnit jocul caprei si al ursului, ca si demonstratii cu fel de fel de personaje travestite, cu masti. Jocul caprei intruchipeaza simboluri ale fertilitatii, iar jocul ursului este simbolul mortii si al reinvierii naturii. Celelalte personaje au rolul de a crea o atmosfera de buna dispozitie.
Noaptea de Anul Nou. 31decembrie / 1 ianuarie
Incepamd din seara de Anul Nou si până a doua zi, nu se stinge lumina în casă.”
Cine doarme, va fi somnuros tot anul; cine plânge, va plânge tot anul.
0 comment(s) to... “Calendar popular pentru luna Decembrie (undrea)”
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu